„Bel-Ami” – Guy de Maupassant(recenzie)

După mult timp voi scrie o nouă recenzie a unei cărți, iar cartea aleasă este „Bel-Ami”, scrisă de francezul Guy de Maupassant.

Am ales-o întâmplător. Devorasem cărțile din camera mea, așa că a trebuit să analizez cărțile micii biblioteci din sufragerie, mai exact pe cele din „Colecția Adevărul”, apărute în 2009.  „Bel-Ami a fost titlul care mi-a atras atenția și mi-a oferit șansa de a lectura o carte bună.

Pentru început vreau să redau câteva detalii despre cartea de față:
– Număr pagini: 331

– Anul publicării: 1885

–  Producții cinematografice: Bel Ami (2012), Bel Ami (1947), Bel Ami (1939), Bel Ami(1955)

Să nu-l uităm și pe autorul cărții:

Guy de Maupassant a fost un scriitor francez din secolul al XIX-lea. Este unul dintre precursorii povestirii moderne. Ca protégé al lui Flaubert, povestirile sale sunt caracterizate de economia stilului și un dénouement (deznodământ) eficient și natural. A scris de asemenea și șase nuvele. Mai multe dintre povestirile sale descriu inutilitatea războiului și pe civilii inocenți care sunt zdrobiți în calea sa – multe se desfășoară pe perioada Războiului Franco-Prusac din anii ‘1870.

sursa: Wikipedia

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Personajul principal al romanului este Georges Duroy, un funcționar al Gării de Nord din Paris, fost ofițer care a participat la expediții în Africa. El este acel „Bel-Ami” – „Prieten-Frumos”. Având un salariu foarte mic, își organizează defectuos cheltuielile și  trăiește în condiții foarte modeste.

Plimbându-se prin Paris, se întâlnește cu un prieten vechi, Forestier, ziarist important al „Vie Francaise”. Cei doi discută despre evoluția vieții lor, nemaivăzându-se de câțiva ani, iar la un moment dat ajung și la starea lor materială. Forestier îi propune lui Duroy să intre în echipa ziarului, iar acesta acceptă radiind de fericire. Georges devine un ziarist de temut și ocupă o funcție importantă la „Vie Francaise”. Participă la diferite întâlniri cu gașca ziariștilor și familiile acestora, reușind să facă victime în rândul femeilor. Prima sa amantă este doamna Clotilde de Marelle, iar următoarea chiar soția patronului, doamna Walter, de care scapă cu greu.

Prietenul său Forestier, după o lungă și chinuitoare luptă cu astmul, moare. Duroy, încercând de mult timp să pună mâna pe Madeleine Forestier, soția decedatului, reușeste să o convingă să se însoare cu el. Duroy se mută în casa lui Forestier și-i preia și funcția de la ziar. Printre persoanele foarte apropiate care îi vizita pe cei doi, Madeleine și Georges, se află și contele de Vaudrec, un om foarte bogat, fără urmași. Acesta moare, iar pe baza testamentului, Madeleine primește averea în valoare de 1 milion de franci. Ea îi oferă lui Duroy jumătate din sumă, după ce acesta o roagă insistent spunându-i că lumea va crede că a avut o relație cu Vaudrec, dacă va primi ea toată suma.

Laroche-Mathieu, ministrul de externe, este prins cu Madeleine într-o camera de hotel, în urma unui flagrant organizat în mod ingenios de Georges și comisarul de poliție. Soții Duroy divorțează, iar Georges se însoară cu Suzanne, fata șefului său, înnebunind-o de furie pe fosta lui amantă, doamna Walter, care încă îl mai iubea.

O poveste foarte interesantă, care se citește ușor și pe care o recomand. Trebuie să fiu sincer, aceasta a fost prima carte scrisă de Guy de Maupassant pe care am citit-o, însă cu siguranță nu ultima.

 

2 gânduri despre “„Bel-Ami” – Guy de Maupassant(recenzie)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.